Pierderea unui om drag aduce cu sine, pe lângă durerea firească, și o serie de preocupări practice privind situația financiară a familiei. Unul dintre drepturile pe care mulți români nu le cunosc sau le descoperă abia după luni de la deces este pensia de urmaș — un sprijin financiar acordat lunar de statul român copiilor și soțului supraviețuitor al unei persoane care a contribuit la sistemul public de pensii.
Deși este un drept garantat prin lege, pensia de urmaș nu se acordă automat. Familia trebuie să depună o cerere, să adune un dosar de acte și să respecte anumite termene. Tocmai de aceea, informarea din timp — sau cât mai curând după deces — poate face diferența între a accesa acest drept fără complicații sau a pierde bani din cauza amânării.
Acest ghid îți explică clar cine are dreptul la pensie de urmaș, în ce condiții, cum se calculează, ce acte sunt necesare și unde se depune cererea.
Ce este pensia de urmaș și cine o poate primi
Pensia de urmaș este o prestație lunară acordată din sistemul public de pensii, reglementată în prezent de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Ea se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor al persoanei decedate, cu condiția că susținătorul decedat era pensionar la momentul decesului sau îndeplinea condițiile legale pentru obținerea unei pensii.
Această ultimă condiție este importantă: chiar dacă persoana decedată nu era încă pensionară, urmașii pot beneficia de pensie dacă susținătorul cotizase suficient la sistemul public de pensii pentru a fi îndeplinit condițiile de pensionare la momentul decesului.
Condițiile pentru copii
Copiii au dreptul la pensie de urmaș în următoarele situații:
Până la vârsta de 16 ani, dreptul este necondiționat — orice copil al susținătorului decedat beneficiază automat de pensie de urmaș, indiferent de alte circumstanțe.
Între 16 și 26 de ani, dreptul se menține dacă urмașul își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii — liceu, școală profesională, facultate, masterat. Dreptul încetează la terminarea studiilor sau la împlinirea vârstei de 26 de ani, oricare intervine mai devreme. Atenție: după împlinirea vârstei de 16 ani, copilul are obligația să depună la casa de pensii o adeverință de elev sau student la începutul fiecărui an școlar sau universitar. Nedepunerea adeverinței până la data de 6 octombrie duce la suspendarea plății pensiei.
Pe toată durata invalidității, indiferent de vârstă, dacă invaliditatea s-a ivit în perioada în care copilul beneficia deja de pensia de urmaș.
Un aspect important: copiii care beneficiază de pensie de urmaș pot cumula această pensie cu veniturile proprii provenite din activități pentru care asigurarea socială este obligatorie, indiferent de nivelul acestor venituri.
Condițiile pentru soțul supraviețuitor
Situația soțului supraviețuitor este mai nuanțată și depinde de mai mulți factori: vârsta, durata căsătoriei, starea de sănătate și veniturile proprii.
Drept permanent la pensie de urmaș are soțul supraviețuitor care, la data decesului partenerului, a împlinit vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost între 10 și 15 ani, pensia de urmaș se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună de căsătorie în minus față de 15 ani.
Drept temporar — 6 luni — beneficiază soțul supraviețuitor care nu îndeplinește nici condițiile de vârstă, nici cele de invaliditate menționate mai jos. Această perioadă de 6 luni este acordată indiferent de orice altă condiție, ca o formă de sprijin imediat.
Drept până când ultimul copil împlinește 7 ani — dacă soțul supraviețuitor are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii cu vârsta sub 7 ani, pensia de urmaș se acordă până când ultimul copil împlinește această vârstă.
Drept pe durata invalidității — soțul supraviețuitor care nu a împlinit vârsta de pensionare are drept la pensie de urmaș pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
Drept indiferent de vârstă și durata căsătoriei — dacă decesul susținătorului s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, soțul supraviețuitor beneficiază de pensie de urmaș fără condiții legate de vârstă sau durata căsătoriei.
Un aspect esențial de reținut: soțul supraviețuitor beneficiar de pensie de urmaș nu are voie să realizeze venituri lunare din activități profesionale mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. Depășirea acestui plafon duce la suspendarea dreptului.
De asemenea, soțul supraviețuitor care are dreptul atât la o pensie proprie, cât și la pensia de urmaș, poate opta pentru varianta mai avantajoasă financiar — nu le poate cumula pe amândouă.
Cum se calculează pensia de urmaș
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului decedat — fie din pensia pe care o primea la momentul decesului, fie din pensia la care ar fi avut dreptul dacă îndeplinea condițiile.
Procentele aplicabile în funcție de numărul de urmași îndreptățiți sunt:
Pentru un singur urmaș, pensia de urmaș reprezintă 50% din pensia susținătorului. Pentru doi urmași, procentul este de 75%. Pentru trei sau mai mulți urmași, pensia de urmaș ajunge la 100% din pensia susținătorului, sumă care se împarte în mod egal între toți urmașii îndreptățiți.
Cuantumul minim al pensiei de urmaș nu poate fi mai mic decât indemnizația socială minimă pentru pensionari, care în 2025 este de 1.281 de lei.
Actele necesare pentru obținerea pensiei de urmaș
Dosarul pentru pensia de urmaș trebuie să cuprindă, după caz, următoarele documente:
Cererea tip pentru înscrierea la pensia de urmaș, disponibilă la casa teritorială de pensii sau pe site-ul CNPP. Certificatul de deces al susținătorului, în original și copie. Actele de identitate ale urmașilor și ale reprezentantului legal, dacă este cazul, în original și copie. Certificatele de naștere ale copiilor urmași, în original și copie. Certificatul de căsătorie, dacă solicitantul este soțul supraviețuitor, în original și copie. Adeverința de elev sau student, pentru copiii urmași cu vârsta peste 16 ani care continuă studiile, în original. Decizia medicală asupra capacității de muncă, pentru urmașii cu invaliditate, în original. Actul doveditor al cauzei decesului — dacă susținătorul a decedat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale — în copie. Cuponul de pensie sau decizia de pensionare a susținătorului decedat, dacă acesta era deja pensionar.
Începând cu 2023, conform Legii nr. 9/2023, casele de pensii au obligația de a fotocopia gratuit documentele originale prezentate, eliminând astfel obligativitatea depunerii de copii legalizate pentru majoritatea documentelor.
Unde și cum se depune cererea
Cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliul solicitantului. Pentru București, aceasta este Casa de Pensii a Municipiului București.
Cererea poate fi depusă personal de titular — care poate fi chiar urmașul major, tutorele sau curatorul legal, ori persoana căreia i-a fost încredințat copilul minor. De asemenea, cererea poate fi depusă și printr-un mandatar desemnat printr-o procură specială.
Românii stabiliți în alte state cu care România are acorduri internaționale în domeniul asigurărilor sociale pot depune cererea la instituția de asigurări sociale din țara în care locuiesc, fără a fi necesară deplasarea în România.
Plata pensiei de urmaș începe din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea. Tocmai de aceea este important să depui actele cât mai curând posibil după deces sau după îndeplinirea condițiilor — fiecare lună de întârziere înseamnă bani pierduți, care nu se mai recuperează retroactiv.
Când se suspendă sau încetează plata pensiei de urmaș
Plata pensiei de urmaș poate fi suspendată în anumite situații: copilul urmaș nu mai prezintă adeverința de studii la termenul prevăzut, urmașul invalid nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie, sau soțul supraviețuitor realizează venituri lunare care depășesc salariul minim brut.
Plata pensiei de urmaș încetează definitiv în cazuri precum: urmașul copil a depășit vârsta de 26 de ani sau a terminat studiile, urmașul invalid și-a redobândit capacitatea de muncă, soțul supraviețuitor s-a recăsătorit.
Dacă pensia a fost suspendată și ulterior condițiile sunt din nou îndeplinite — de exemplu, urmașul prezintă tardiv adeverința de studii — plata poate fi reluată, dar numai de la data îndeplinirii condițiilor, nu retroactiv de la data suspendării.
Recalcularea pensiei de urmaș
Pensia de urmaș poate fi recalculată la cererea beneficiarului în câteva situații specifice: completarea stagiilor de cotizare sau a veniturilor nevalorificate inițial, depunerea unor declarații rectificative care modifică datele inițiale ori schimbarea numărului de urmași îndreptățiți. Noile drepturi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii de recalculare.
Pensia de urmaș și cumulul cu alte venituri
Un aspect pe care mulți beneficiari nu îl știu: copiii urmași pot cumula pensia de urmaș cu orice venituri proprii din muncă, indiferent de valoarea acestora. Restricția de cumul se aplică exclusiv soțului supraviețuitor, care nu poate depăși plafonul salariului minim brut din activități profesionale fără a-și pierde dreptul la pensie de urmaș.
De asemenea, soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile pentru pensia de urmaș trebuie să opteze pentru una dintre cele două — nu le poate primi simultan. Alegerea se face la cerere, iar plata pentru varianta aleasă începe din luna următoare solicitării. Este recomandat să compari valorile celor două pensii înainte de a opta, pentru a lua decizia cea mai avantajoasă.
Ce trebuie să faci imediat după deces
Dacă te afli în situația de a gestiona decesul unui susținător de familie, pensia de urmaș ar trebui să se afle pe lista priorităților administrative imediate, alături de înregistrarea decesului și de procedura succesorală.
Termenul recomandat de lege pentru depunerea cererii este de 30 de zile calendaristice de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare. Chiar dacă depunerea tardivă nu duce la pierderea dreptului în sine, fiecare lună de întârziere înseamnă o lună de pensie la care familia nu mai are acces.
Într-un moment deja copleșitor, este firesc să nu știi de unde să începi. O firmă funerară cu experiență îți poate oferi orientare cu privire la pașii administrativi care urmează după deces — nu ca substitut al consultanței oferite de casa de pensii sau de un specialist juridic, ci ca un prim sprijin care te ajută să nu ratezi drepturile la care familia ta este îndreptățită prin lege.
Pensia de urmaș nu este un ajutor de milă — este un drept câștigat prin contribuțiile celui plecat la sistemul public de pensii. A-l accesa la timp este o formă de respect față de munca și sacrificiile celui drag pe care l-ai pierdut.
